Hai sa facem filme bune, regizori romani! Nu pot sa zic ca a fost rahat complet, de fapt e destul de departe de capitolul asta dar ceva nu a functionat...
Simbolic e un film bogat...sicriul in forma de magar, dupa traditiile africane din Accra...barca fara motor si nu in cele din urma, cel mai puternic simbol din toate, mama credincioasa cu suflet pur care isi varsa toate off-urile in format de rugaciune catre dumnezeu...mama ranitilor. Un personaj jucat excelent de Adriana Trandafir. Nae insa e personajul principal...cel care impreuna cu mama sa merge intr-o calatorie de maturizare, un bildungsroman modern a carui calatorie ii duce prin toata Europa...de la Sulina in Franta. Probabil iti aduce aminte si de Baltagul desi figurina feminina principala nu este la fel de puternica ca Vitoria...
El incepe procesul de maturizare imediat ce afla ca unchiul sau de mult uitat si cunoscut mort a decedat recent...in Franta. Road movie pana acolo si inapoi cu procesul de maturizare prin care trece Nae. La vizionare a participat si regizorul si la final a raspuns intrebarilor publicului...iar principalul curios a fost Dinu Cocea (regizorul seriei Haiducii) care l-a intrebat despre film si de ce a folosit simboluri in diferitele situatii. Cel care a iesit cel mai mult in evidenta a fost faptul ca Nae, plecat sarac din Romania ajunge in Franta cu ganduri de imbogatire rapida...insa pleaca de acolo mai sarac financiar dar mai bogat sufleteste si moral. Filmul merge, nu e slab...insa nu se leaga prea frumos...e un film frumos atata timp cat a fost filmat pe film de 35 de mm. Imaginile din delta sunt simple dar frumoase si te introduc frumos in atmosfera...dar in rest nu iese in evidenta.
Un film romanesc decent pe care totusi nu ai dori sa il vezi a doua oara...
Vazut la IIFF 2010.
7.4/10
Simbolic e un film bogat...sicriul in forma de magar, dupa traditiile africane din Accra...barca fara motor si nu in cele din urma, cel mai puternic simbol din toate, mama credincioasa cu suflet pur care isi varsa toate off-urile in format de rugaciune catre dumnezeu...mama ranitilor. Un personaj jucat excelent de Adriana Trandafir. Nae insa e personajul principal...cel care impreuna cu mama sa merge intr-o calatorie de maturizare, un bildungsroman modern a carui calatorie ii duce prin toata Europa...de la Sulina in Franta. Probabil iti aduce aminte si de Baltagul desi figurina feminina principala nu este la fel de puternica ca Vitoria...
El incepe procesul de maturizare imediat ce afla ca unchiul sau de mult uitat si cunoscut mort a decedat recent...in Franta. Road movie pana acolo si inapoi cu procesul de maturizare prin care trece Nae. La vizionare a participat si regizorul si la final a raspuns intrebarilor publicului...iar principalul curios a fost Dinu Cocea (regizorul seriei Haiducii) care l-a intrebat despre film si de ce a folosit simboluri in diferitele situatii. Cel care a iesit cel mai mult in evidenta a fost faptul ca Nae, plecat sarac din Romania ajunge in Franta cu ganduri de imbogatire rapida...insa pleaca de acolo mai sarac financiar dar mai bogat sufleteste si moral. Filmul merge, nu e slab...insa nu se leaga prea frumos...e un film frumos atata timp cat a fost filmat pe film de 35 de mm. Imaginile din delta sunt simple dar frumoase si te introduc frumos in atmosfera...dar in rest nu iese in evidenta.
Un film romanesc decent pe care totusi nu ai dori sa il vezi a doua oara...
Vazut la IIFF 2010.
7.4/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu