Elementul pentru care am stat si m-am uitat la filmul asta este pentru ca are nitel suflet. Trimite un mesaj pe care le trimite multe filme, ca sa se arate care e viata importanta si cum trebuie traita asta, dar e pus intr-un ambalaj distractiv pentru o vizionare...poate doua. Nu e tocmai un viitor clasic al genului, nu are de ce sa fie, dar cei doi actori si-au jucat rolurile foarte bine si culmea, am vazut elemente din jocul fiecaruia in jocul celuilalt, pe masura ce era celalalt. Mi-a placut asta si chiar am fost atent in mod special la chestia asta...
Cat timp Ryan il juca pe Mitch am vazut elemente din jocul asta cand il juca pe Dave si vice-versa. Probabil nu e tocmai un lucru cautat in filmul asta dar pana la urma sunt doi actori de comedie buni care si-au facut treaba. In rest au fost scenaristii si regizorul. Ideea am mai vazut-o...nici nu mai stiu unde prima data, dar sunt sigur ca era intr-un film serios, nu intr-o comedie. Freaky Friday ar mai fi o comedie (de data asta proasta) unde am mai vazut ideea...in rest, la chestiile serioase erau intotdeauna povesti de dedublare a personalitatii si schizofrenie. Dar aici nu sunt chestii asa de serioase...cea mai serioasa scena a fost cea in care cei doi au realizat ca traiesc o viata pe care nu o vreau si au realizat ca era mai bine inainte...un final previzibil de la intriga. Pana la urma au contat povestile dintre intriga si punctul culminant...cum au reusit sa se ajusteze, ce probleme au intalnit, s.a.m.d. A fost ok...dar mai mult, nu prea.
7/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu