Poate asta e filmul pe care vrei sa il vezi intr-o dupa-amiaza innourata cum e in perioada asta. Poate asta e filmul care iti aduce aminte de adolescenta si iti aduce aminte de momentele frumoase dar si de ce ai fi vrut sa schimbi. Poate in multe feluri seamana cu multe alte filme cu adolescenti ce s-au mai facut...si cu siguranta poate nu e unul din cel mai bune...dar cu siguranta are un aer aparte, e stilizat cu gust...e quircky dar si cool. E ciudatel dar intr-un mod pe care il intelegi...
Niciodata nu am stat sa ma gandesc cum ma simteam ca adolescent. Stiu doar ca preferam sa fiu un spectator la spectacolul vietii decat sa-l traiesc intens. Ma simteam ca un regizor de documentar fara camera de filmat...dar capturam totul cu cele doua camere date de la natura. Cred ca simteam ca vreau sa ma fac regizor de film sau psiholog din cauza ca aveam impresia ca oamenii sunt usor de citit si usor de controlat...inca mai am impresia asta cateodata. Ma simteam, in retrospectiva, ca un submarin care observa lumea si nu ii deranja decat daca ei vedeau periscopul meu scos la suprafata...in rest, eram de neatins. Submarinul e obiectul cu care se identifica si adolescentul Oliver Tate din aceleasi motive. Se simte deosebit fata de restul, unic prin faptul ca e sub apa, protejat de elementele exterioare, pe cand restul se afla deasupra ei...in bataia focului.
E facut cu inspiratie, folosind toate elementele necesare pentru un film cu aer fresh dar in acelasi timp fara varsta (in mare parte pentru ca ti-e greu sa-l pui intr-un deceniu...desi anii '80 ar fi ceva sigur pentru ca intreg filmul imi aduce aminte de filmele lui Wes Anderson), cu replici acide, directe si inteligente. Cu subiecte interesante, atat pentru un adolescent cat si pentru cei mai in varsta. Este interesant.
7.7/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu