joi, 3 mai 2012

Pink Floyd The Wall {1982}

Imi treceau prin cap tot atatea idei cat vroia sa-mi transmita filmul. Idei mai mult cu scop moralistic decat altfel. Idei simple, metaforizate, simbolistice, despre iubire si moarte, cele doua lucruri care aduc cu ele cel mai mare impact emotional din mai toate sentimentele ce le poate trai un om...

Moartea este reprezentata prin razboi, prin zid - o moarte a spiritului, a inovatiei si caracterului uman, prin gelozie - o moarte a dragostei. Dragostea este reprezentata tot prin elemente dureroase, trairi si amintiri din trecut cu persoana iubita...inca iubita. Este filmul unei generatii pentru ca vorbeste si despre zidul din Berlin, fara doar si poate. E reprezentativ pentru anii '80 pentru ca a fost inca un prag psihologic ce a tebuit sa fie depasit. Fiecare generatie are unul si fiecare se manifesta altfel. Eu unul ma asteptam la filosofie rock, adica una directa, ascunsa sub metafore evidente despre lucruri obisnuite...cam tot ce se vede in filmul asta e pe intelesul tuturor, daca ai trecut putin prin viata...sa zicem ca de la 18 ani in sus cam prinzi spilu' cu ce vrea sa arate filmul asta.
Dragoste, dor de parinti, moarte, razboi, educatie, gelozie, anarhie, caderi nervoase, amintiri si cum ne definesc acestea - acelasi lucru merge si cand vine vorba de istorie. Totul acompaniat pe psihedelicul Floyd-ului, daca iti place genul. Unele melodii mi-au placut de ceva vreme, altele nu sunt pe gustul meu insa multi o sa le recunoasca...E un film care merita vazut datorita mesajelor dar si spiritului epic care il acompaniaza atat prin imaginile reale cat si animatii de calitate excelenta. E efectiv un film care tipa din toti rarunchii aceste mesaje si care iese in evidenta si iti atrage atentia indiferent daca esti fan sau nu. Simbolurile sexuale ajuta.
8.3/10

Un comentariu: