Dragut filmulet, lejer, despre oameni cu oameni reali...in fond nimic deosebit. Cel care iese cel mai mult in evidenta, desi este cel mai tacut si mai "plictisitor",
este personajul lui Peter Dinklage...si nu pentru ca e pitic, nu...asta in schimb il ajuta. Il ajuta pentru ca e cel mai cool dintre toti...iar restu doresc sa il cunoasca si vor sa ii fie prieten. Asta e Fin...un entuziast al trenurilor, stie multe despre ele desi nu ne arata asta pe ecran, ca doar nu e un nerd de ala care nu stie sa taca din gura despre ce ii place...e un tip misto, normal care nu se straduieste sa se integreze si chiar doreste sa devina solitar...dar asta din cauza felului in care il trateaza lumea din jurul sau...
Pana la urma toata lumea vrea sa aiba macar un prieten cu care sa vorbeasca si cu care sa se inteleaga. Asa e si Fin. E el solitar si distant dar nu face decat sa isi aleaga cu atentie fiecare prieten...si alege chiar si dintre cei care au incercat sa-l calce cu masina de doua ori. Da, s-a intamplat asta chiar spre finalul filmului.
Chimia dintre personaje a fost factorul care m-a facut sa vad tot filmul, mi-a placut atmosfera...foarte rurala pentru state desi nu erau departe de New York. Mi-au placut personajele, mi-au placut cadrele si culorile...a fost, cum am zis, dragut si cu aer independent. Regizorul Thomas McCarthy mai are cateva filme care dezbat cam aceeasi tema si au acelasi feel...The Visitor si Win Win.
8.2/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu