marți, 14 aprilie 2009

Léon {1994}

Ce? Va mirati ca l-am vazut de abia acum? Ei bine, nu l-am vazut acum pentru prima oara...l-am vazut de multe ori la televizor insa niciodata de la un capat la altul, ramanand concentrat pe poveste si idee, aceasta fiind rupta in repetate randuri de siruri interminabile de reclame. De asta nu e bine sa vezi un film la televizor...se rupe din magie.

E cel mai bun film a lui Luc Besson, fara dubiu...cel mai bine scris, cel mai bine regizat. Are de toate. Si culmea, a fost scris in numai 30 de zile si turnat in alte 90, doar asa, sa treaca filmul pana se ajunge la Al Cincilea Element. Si desi Besson si-a batut capul mai mult cu Al cincilea element nu a iesit asa de bine precum a iesit Leon.

Leon e un film despre un asasin a carui viata se schimba cand intro zi intra in viata sa o fetita de 12 ani, vecina de'a lui. Familia ei este ucisa din cauza ca tatal ei a intrat intro belea, evident, din start cretina dar ce sa-i faci cand esti sarac si disperat in acelasi timp? Asasinul o ia acasa pe fata, stiind riscurile si piedica ce le primeste o data ce deschide usa. Unul din ei are nevoie de un tata din cauza ca oricum a trait toata viata intro familie ce nu o iubeste iar celalalt cauta pe cineva sa iubeasca desi nu ar putea s-o recunoasca, instinctul paternal e mult prea puternic pentru a fi ignorat...de asta are si planta care o dadaceste ca pe un copil.

Cred totusi ca cel mai interesant personaj din filmul asta este personajul jucat de Gary Oldman, un politist corupt ce ucide pe oricine...insa felul cum joaca acest personaj psihopat e cu adevarat deosebit. Desi a fost ignorat la capitolul de premii jocul sau mi-a adus aminte de jocul lui Heath Ledger din The Dark Knight...un joc nebun cu momente de luciditate serioasa si infricosatoare si asta numai cand se apropie momentul de a ucide pe cineva ca in rest era un om respectat.

Leon e alt personaj profund...un italian care a venit in New York de la varsta de 19 ani si nu a mai parasit acest oras. De atunci pana la varsta de, sa zicem, 45 de ani nu face altceva decat sa ucida si sa ucida...nu e numit curatatorul degeaba. Rade tot. Intr-un mod extrem de profesionist si eficient...asta pana vine fetita in viata lui. Dar nici atunci nu isi pierde concentrarea. Leon e jucat foarte bine de Jean Reno, un actor foarte bun, versat care isi alege prost rolurile cateodata de prea multe ori...asta e.

Natalie Portman la varsta de numai 12 ani face un rol incredibil. Matur, emotionant...rol ce ii prevesteste o cariera prospera si un talent deloc de ignorat. A jucat excelent iar contrastul dintre aceasta fata inocenta si acel asasin cu sange rece e greu de ignorat si e probabil una din cele mai frumoase "cupluri" din istorie. Desi s-ar intelege gresit...relatia dintre cele doua personaje e mai mult o iubire dintre un tata si fiica sa decat altceva...bine, poate daca era mai batrana fata era altceva...dar asa ceva nu exista si asta se vede clar in personajul lui Leon ce ramane rece fata de ea, cu un fel de retardism emotional...ceea ce face povestea dintre cei doi mai credibila si fundamental frumoasa...

Deci pana la urma e unul din cele mai bune filme de actiune facute vreodata tocmai din cauza ca nu se focalizeaza prea mult pe asta insa cand se ajunge acolo avem un regizor talentat care le are cu actiunea pe pelicula. E un film complex, profund, demn de studiat si analizat fiecare expresie faciala sau replica. Locul pe imdb mi se pare putin cam sus insa cum pot eu sa comentez cand ii dau nota:

9/10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu