Locatia relaxanta unde tensiunea apasatoare domneste...
Povestea este simpla si liniara. In dorinta de a fi un om mai bun a trebuit sa-si puna viata in pericol insa si a persoanei pe care o iubeste...o prostituata din Ucrania care vrea sa-si schimbe viata. Desi pare un criminal si un om de doi lei si trei parale ajungem, incet, incet, sa privim in spatele brutalitatii si necizelarii lui. Dragostea pentru prostituata este reala, ea nu a ales sa faca asta...a crezut, la fel ca multe altele, ca vine intr-o tara mai buna unde poate trai mai bine. Poate a fost chiar racolata cum stim ca se intampla. Lucreaza si personajul nostru principal la bordelul unde lucreaza ea...probabil asa s-au cunoscut.
Fiecare pas pe care omul nostru il face este bine calculat si bine planuit pentru a nu pune nici viata lui dar nici viata altora in pericol, asa cum am observat si la banca insa si cand viziteaza casa curtea celui cautat de el. Cel cautat este un politist care, in haosul ordinii scapate de sub control, i-a provocat durere personajului principal. Incerc sa nu povestesc prea multe din film pentru a nu dezvalui detalii esentiale pentru cladirea tensiunii atat de importante in acest film. Vedem deci viata lui si cum planuieste el fiecare etapa, punand accent pe planuri de scapare eficiente in cazul bancii.
Desi titlul este frantuzesc, ceea ce ii ofera filmului un plus de clasa si stil, filmul in sine este cat se poate de german cu picaturi de ucrainiana datorita personajului Tamarei. Razbunarea a fost dulce si eficienta...a fost ceva la care fiecare personaj se astepta. Politistul, principala tinta...sotia lui si personajul nostru, un erou pozitiv care nu dorea decat sa traiasca fericit cu femeia pe care o iubeste. Regia este un strop de perfectiune...fiecare gest, fiecare replica atent calculata pentru a oferi atat mister acolo unde trebuie cat si mult dorita detensionare. Tensiunea este construita in intregime de trairilor interioare ale personajelor...personajul principal, construind in linistea fierastraului electric urmatorul pas al planului sau de razbunare...politistul al carui fapta il macina din interior, regretand fiecare minut pe care il traieste.
A fost o experienta superba si un film deosebit de interesant in care putinele cuvinte inlocuiesc nevoia de naratiune inutila, de detalii date mura-n gura si asa mai departe...a fost un film excelent, chiar daca nu a castigat in 2009 cel mai bun film strain. Cine i-a locul l-a meritat...Okuribito.
9.2/10
Povestea este simpla si liniara. In dorinta de a fi un om mai bun a trebuit sa-si puna viata in pericol insa si a persoanei pe care o iubeste...o prostituata din Ucrania care vrea sa-si schimbe viata. Desi pare un criminal si un om de doi lei si trei parale ajungem, incet, incet, sa privim in spatele brutalitatii si necizelarii lui. Dragostea pentru prostituata este reala, ea nu a ales sa faca asta...a crezut, la fel ca multe altele, ca vine intr-o tara mai buna unde poate trai mai bine. Poate a fost chiar racolata cum stim ca se intampla. Lucreaza si personajul nostru principal la bordelul unde lucreaza ea...probabil asa s-au cunoscut.
Fiecare pas pe care omul nostru il face este bine calculat si bine planuit pentru a nu pune nici viata lui dar nici viata altora in pericol, asa cum am observat si la banca insa si cand viziteaza casa curtea celui cautat de el. Cel cautat este un politist care, in haosul ordinii scapate de sub control, i-a provocat durere personajului principal. Incerc sa nu povestesc prea multe din film pentru a nu dezvalui detalii esentiale pentru cladirea tensiunii atat de importante in acest film. Vedem deci viata lui si cum planuieste el fiecare etapa, punand accent pe planuri de scapare eficiente in cazul bancii.
Desi titlul este frantuzesc, ceea ce ii ofera filmului un plus de clasa si stil, filmul in sine este cat se poate de german cu picaturi de ucrainiana datorita personajului Tamarei. Razbunarea a fost dulce si eficienta...a fost ceva la care fiecare personaj se astepta. Politistul, principala tinta...sotia lui si personajul nostru, un erou pozitiv care nu dorea decat sa traiasca fericit cu femeia pe care o iubeste. Regia este un strop de perfectiune...fiecare gest, fiecare replica atent calculata pentru a oferi atat mister acolo unde trebuie cat si mult dorita detensionare. Tensiunea este construita in intregime de trairilor interioare ale personajelor...personajul principal, construind in linistea fierastraului electric urmatorul pas al planului sau de razbunare...politistul al carui fapta il macina din interior, regretand fiecare minut pe care il traieste.
A fost o experienta superba si un film deosebit de interesant in care putinele cuvinte inlocuiesc nevoia de naratiune inutila, de detalii date mura-n gura si asa mai departe...a fost un film excelent, chiar daca nu a castigat in 2009 cel mai bun film strain. Cine i-a locul l-a meritat...Okuribito.
9.2/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu