Un grupulet de 8 scurt-metraje, fiecare in jur de 10 minute...asta fiind si tema principala a filmului.
Inspirat dintr-un scurt metraj cu acelasi titlu din 1978 (care pare mult mai vechi) regizat de Herz Frank unde un grupa de la gradinita este filmata in timpul unei piese de teatru cu papusi. Se focalizeaza in mod special asupra unui copil care este mai expresiv decat celalti, traind fiecare moment al teatrului de marionete. Muzica, elementul cel mai important este folosita pentru a sublinia si exagera trairile copilului din "rolul principal", sa zicem...ca doar fiecare e filmat, asta in schimb mai mult. Scurt-metrajul ne face sa percepem trecerea timpului...ii vedem pe acei copilasi care imbatranesc zece minute de fiecare data cand cineva vede filmuletul si noi imbatranim 10 minute impreuna cu ei...10 minute pe care nu le primim inapoi. Si iaca asta-i scopul filmuletului...
Acest lung-metraj este format, asa cum am zis, de 8 scurt-metraje, fiecare regizat de cate un regizor mai mare sau mai mic, care sunt nevoiti...au primit sarcina...de a arata cum percep ei cinematografic timpul...Bernardo Bertolucci, Mike Figgis, Jiri Menzel, Istvan Szabo, Claire Denis, Volker Schlondorff, Michael Radford, Jean-Luc Godard. Fiecare cu o poveste unica si interesanta in felul ei...creca au vorbit inainte sa nu care cumva sa se gandeasca doi la aceeasi problema :)) . Ca favorite ies cea a lui Bertolucci (Istoria apei...care se misca precum timpul, finalul e insa tulburator), Jiri Menzel (scurt care m-a facut sa bocesc in hohote din moment ce il cunosc pe actor si filmele in care a jucat...foarte trist), Addicted to the Stars (desi ani lumina masoara distanta, nu timpul) si cam astea's. Restu, inclusiv a lui Godard pare facuta in graba, pompos si cat mai exagerat...
Urmeaza sa vad Ten Minutes Older: The Trumpet...sa vedem, poate scot ceva mai bun din ala.
7/10
Inspirat dintr-un scurt metraj cu acelasi titlu din 1978 (care pare mult mai vechi) regizat de Herz Frank unde un grupa de la gradinita este filmata in timpul unei piese de teatru cu papusi. Se focalizeaza in mod special asupra unui copil care este mai expresiv decat celalti, traind fiecare moment al teatrului de marionete. Muzica, elementul cel mai important este folosita pentru a sublinia si exagera trairile copilului din "rolul principal", sa zicem...ca doar fiecare e filmat, asta in schimb mai mult. Scurt-metrajul ne face sa percepem trecerea timpului...ii vedem pe acei copilasi care imbatranesc zece minute de fiecare data cand cineva vede filmuletul si noi imbatranim 10 minute impreuna cu ei...10 minute pe care nu le primim inapoi. Si iaca asta-i scopul filmuletului...
Acest lung-metraj este format, asa cum am zis, de 8 scurt-metraje, fiecare regizat de cate un regizor mai mare sau mai mic, care sunt nevoiti...au primit sarcina...de a arata cum percep ei cinematografic timpul...Bernardo Bertolucci, Mike Figgis, Jiri Menzel, Istvan Szabo, Claire Denis, Volker Schlondorff, Michael Radford, Jean-Luc Godard. Fiecare cu o poveste unica si interesanta in felul ei...creca au vorbit inainte sa nu care cumva sa se gandeasca doi la aceeasi problema :)) . Ca favorite ies cea a lui Bertolucci (Istoria apei...care se misca precum timpul, finalul e insa tulburator), Jiri Menzel (scurt care m-a facut sa bocesc in hohote din moment ce il cunosc pe actor si filmele in care a jucat...foarte trist), Addicted to the Stars (desi ani lumina masoara distanta, nu timpul) si cam astea's. Restu, inclusiv a lui Godard pare facuta in graba, pompos si cat mai exagerat...
Urmeaza sa vad Ten Minutes Older: The Trumpet...sa vedem, poate scot ceva mai bun din ala.
7/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu