Un mic film cu sufletel care in 1956 a furat cel mai important Oscar de la filme (probabil) mai mari...
Un imn si un film motivational excelent pentru toti cei care se cred urati, neiubiti si mai ca au refuzat sa mai fie iubiti...sa te dai batut in fata cautarii fericirii e un lucru teribil, de neconceput pentru nevoile umane de baza. Un lucru oribil sa nu iubesti...
Marty e un macelar dintr-o mica macelarie de cvartal si la 34 de ani e batut la cap din stanga si din dreapta ca de ce nu se insoara, ca e normal la cap si item-uri de genul asta. In tot acest timp construim o caracterizare trista dar adevarata a omului. Incercarile lui nu au fost putine pentru a gasi o fata pentru el...insa e blestemat de sindromul "bestiei" din "Frumoasa si Bestia". Urat in exterior, sau na, nu chiar urat ci pur si simplu neplacut, insa bun la suflet. Intentiile lui sunt intotdeauna bune dar are de a face cu pareri din exterior care se bat cap in cap cu parerile lui, personale, sincere, conduse de emotii adevarate. Intalneste fata asta si mai tarziu toata lumea, pana si mama sa, care il incuraja prima sa se insoare, o displace instantaneu tot din cauza unor superficialitati de ignorat.
Marty e insa genul care ar face o decizie mai rapid daca e directionat de cei din jurul lui si primeste aprobarea lor...la fel cum incearca sa faca si cu varul sau cand ii cere opinia despre cumpararea macelariei la care lucreaza. Filmul a fost scris excelent si e o dovada ca Oscarurile se dau cateodata pe buna dreptate, mai ales pe vremurile alea. Academia a facut o alegere inteleapta si de durata...scenariul inca e fresh si valabil si in ziua de azi. Il recomand cu caldura.
8.6/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu