Povestea unui om si al sau pooka...o poveste inaintea vremii sale, una care vorbeste despre alcool, boli mintale, spirite, mitologie celtica si magie...si asta, ganditi-va, tocmai in anii '50. Filmuletul e destul de profund din punctul meu umil de vedere...vorbeste cu multi si in mod special cu cei a caror magie a disparut din propria viata si o data cu asta farmecul vietii insasi. E distractiv si uimitor in acelasi timp cand vezi personajul lui James Stewart cum schimba viata celor din jurul sau datorita acestui personaj pe care nimeni nu il vede cu adevarat dar si-l imagineaza. Se prea poate ca singurul care il vede cu adevarat e Dowd din cauza ca el a fost schimbat cel mai mult datorita acestui personaj caruia ii cam place sa duca la gura alcool :)) .Si acum sec...tocmai persoana care mi s-a parut ca a jucat cel mai nenatural si slab a fost tocmai persoana care a castigat oscarul pentru un rol secundar...aceasta a jucat rolul surorii mai mari ale lui Dowd si chiar nu mi-a placut cum a jucat...but that's just me.
Si apoi...trebuia mai mult din James Stewart si al sau personaj imaginar si nu prea...prea ma enervau cand stateau celelalte personaje secundare si vorbeau despre cum sa prinda un om intr-un oras si asa destul de mic care frecventeaza de cand se stie aceleasi locuri...
Mi-ar mai fi placut si sa arate iepurele gigantic spre sfarsitul filmului, asa, live, dar au ales sa-l arate intr-un tablou ca cel de mai sus...
In rest, merita vazut...nu e revolutionar, nu e inovativ, dar e heart-warming si placut...si asta iar din cauza lui James Stewart.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu