marți, 14 iulie 2009

Paris, Texas {1984}

Viziunea unui neamt asupra Texasului. O atmosfera sufocanta, grea, un ritm lent, prea lent. Ritmul filmului a facut vizionarea filmului un chin, o neplacere fara margini. Drama umana, aceea care e menita a fi urmarita e si ea subtire si neinteresanta. Neinteresanta pentru ca putea sa fie mai scurta si fara atata lungeala...

Sincer imi pare rau. Vroiam sa-mi placa. Am incercat din rasputeri sa raman lipit de "actiunea" filmului. Un om merge prin desert la incipitul acestui film...pare pierdut, nu stie cine e si de ce se afla acolo. Stie doar ca nu mai are apa si cauta un loc de unde sa faca rost de asa ceva. Ajunge pana la urma la un medic din cauza ca socul provocat de gheata gasita l-a cam facut sa cada lat pe podea. Fratele sau mai mic, ce locuieste in L.A. vine sa-l ia inapoi, stiind ca a fost absent timp de 4 ani. Nimeni nu e stie unde a fost si ce a facut. Stiu doar ca a lasat un pusti in urma care acum are 7 ani.

Revenind cu picioarele pe pamant, gandurile sale, ale personajului principal se indreapta spre viata copilului sau. Ii doreste o viata mai buna. Asa ca pornesc sa o caute pe mama baiatului...si au gasit-o intrun oras mare din Texas. E un fel de prostituata dar care pur si simplu se dezbraca in spatele unei oglinzi duble si vorbeste cu clientul orice doreste acesta. Oarecum uimit, incepe sa vorbeasca cu ea si ii spune de copil. Si se reunesc cei doi. Sfarsit.

Deci toata actiunea asta nu trebuia sa fie mai mult de o ora jumate, si nu inghesuite. Insa nu, drama texana trebuie sa tina 2 ore si 20 de minute. E inutil. E oarecum o viziune a Texasului destul de interesant, culori hyper-saturate cu o atmosfera grea, deprimanta. O combinatie interesant.

Primele minute imi aduc aminte de No Country for Old Men datorita atmosferii insa No Country are un subiect infinit mai interesant si mai neplictisitor.

7/10

3 comentarii:

  1. 1. E "atmosferei".
    2.M-am plictisit... de termeni de genul, plictisitor, neplictisitor, inutil sau neinteresant. Nu de alta, dar devine deja un cliseu. Din prisma din care ai scris acest review, vreau sa stiu ce ai gasit "interesant"
    in "Andrei Rublev"?
    "Primele minute imi aduc aminte de No Country for Old Men datorita atmosferii insa No Country are un subiect infinit mai interesant si mai neplictisitor." -> renunta la constructii infantile.
    Pe bune, dai senzatia unei tipe de 16-21 de ani care se cultiveaza citind panourile publicitare din Mall.
    Cam asta spune si review-ul, mai am putin si cred ca nici nu ai vazut filmul si ca ai aruncat acolo si tu niste impresii. Ce viziune a Texasului, avioane, telenovele?
    Piece of advice: Incearca sa nu mai povestesti filmul in recenzie.
    1. daca nu l-am vazut , nu vreau sa stiu despre ce e vorba, vreaus a vad numai daca m-ar interesa sau nu(ceea ce nu reiese din ce ai scris tu pe aici)
    2. no offense, but you are a lousy storyteller

    RăspundețiȘtergere
  2. Cand un film nu imi atrage atentia...si nu il consider, in final, bun...I write a lousy review. Multe sunt asa cand vine vorba despre un film care nu il consider worthy de ceva mai bun...

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu vad sa fie viziunea lui asupra Texas-ului. e un soi de recovery road, care pe mine m-a convins si m-a tinut pe scaun si dialogul(ma rog, mai degraba monologul) ala de final mi se pare unul dintre cele mai faine suprinse pe film. un + pt Harry Dean Stanton. Music is not bad also.

    RăspundețiȘtergere