Zelig {1983}

S-ar putea ca acesta sa fie primul mockumentar facut vreodata...mockumentarul fiind un documentar fals, de obicei comic in care se bate joc (to mock) de cineva sau ceva...pastrand insa formatul unui documentar real, serios.

Si cam asta e impactul acestui film inteligent. Orice spectator al sau crede ca se uita la ceva ce chiar s-a intamplat in anii '20...anii jazzului si libertatii. Chiar crede ca a existat un om Leonard Zelig care avea capacitatea de a se transforma atat la fizic cat si la psihic in orice persoana care il inconjura. Ex: stateau in jurul sau doi grasi, in cateva secunde, discutand cu ei, isi asuma personalitatea si fizicul unui gras. La fel si la negri, la chinezi (asiatici), chiar si la doctori, jucatori de baseball, greci, rabini, etc. A fost numit omul-camelon...deoarece avea capacitatea de a se pierde in mijlocul unei multimi formate de oameni care au aceeasi gandire si stil.

Dar un astfel de caz nu e deosebit deoarece intalnim astfel de oameni si in realitate. La oamenii care nu reusesc sa se integreze in societate si doresc acest lucru li se intampla ceva ciudat. Se schimba in anturajul in care umbla. Un nefumator se transforma intrun fumator daca umbla cu acest tip de oameni, o persoana obisnuita se transforma in rocker daca umbla cu acestia...si desi nu ii place acest gen de muzica, o sa-i placa ca o obligatie deoarece doreste sa se integreze. Zicem noi ca o persoana nu se schimba...nu in strafundul ei, da, dar la suprafata oricine are puterea unui cameleon, orice poate sa-si inchipuie ca e altcineva si sa joace ca atare. E un exercitiu deosebit pentru a demonstra capacitatea umana de a fi oricine isi doreste...de a arata ca un om poate invata orice si poate deveni oricine. In acelasi timp acest fenomen de a deveni cameleon se intampla persoanelor lipsite de personalitate si cu o dorinta egoista de a se integra intrun anturaj.

Dar in primul rand, acest film arata ca trebuie sa fim noi insine si cum fiecare e unic din nastere, trebuie ca de'a lungul vietii noastre sa intalnim numai persoane unice si interesante in felul lor. Filmul in sinea sa e o realizare extraordinara, reusind sa nu iasa din atmosfera unui documentar, intrand intruna de teatru sau dramatism. Are pana si o durata mai scurta decat un film conventional...doar o ora si un sfert, cam cat are un documentar reusit. In acelasi timp ne arata cum un documentar are aceeasi putere ca un film obisnuit, de a fi artistic, profund si emotional. E o realizare unica din care s-au inspirat multe mockumentare din '83 pana in prezent. Atmosfera anilor '20, prezenta in film, e incredibila, Woody Allen folosind lentile din acele timpuri pentru a reproduce cat mai fidel lookul acelor vremuri...si credeti-ma, cateodata nici nu iti dai seama ce e anul '83 sau deceniul '20.

E un film excelent de amuzant, cu o realizare foarte interesanta si un subiect si mai interesant. Zelig.

9/10