Aici sunt mai multi factori in joc. Cel putin pentru mine...
Prima problema a fost ca nici macar primul Johnny English nu mi-a placut. Nu mi s-a parut ca e stilul tocmai bun de comedie adoptat de Rowan Atkinson asa ca nu am inteles de ce a sarit in acest proiect...nu m-a amuzat nici atunci, in 2003, nici acum prea mult...si aici intervine alt factor: poate nu am avut eu prea mult chef sa rad...desi doream sa rad la un film pentru ca nu s-a mai intamplat de mult asta...si nu am avut vreun necaz sau un motiv de a fi deprimat zilele astea asa ca dau vina pe film...nu a avut suficienta vana sa ma faca sa rad.
Comparativ cu cele americane acesta a fost mult, muuult mai cuminte dar tot exagerat. S-a bazat pe comedia bazata pe prostia cuiva, pe naivitatea cuiva si nu s-a scos in evidenta norocul chior, pur englezesc cum am mai intalnit in Monty Python. Atkinson e un actor excelent si un om deosebit...desi daca il intalnesc sigur o sa mi se para un snob, un nas pe sus, un "zeu" si il inteleg. E o comoara nationala pentru Marea Britanie si el si-a stabilit deja locul in istoria comediei si a filmului (mai mult serial)...dar chestia asta insulta inteligenta putin prea mult. Ok, radem de prostia unuia, la o faza-doua, dar de acum bazam filmul pe asta? Pe cine cu ce ajuta?
Asadar, in incheiere, nu a fost un film pe placul meu si mi-a parut rau ca a iesit asa...e exact la fel de prost ca primul cu o constructie la fel de simpla, fara elemente surpriza, fara nimic...desi e un film cu un asa zis spion, agent secret.
6/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu