Raise the Red LanternUn film care povesteste sublim despre moartea traditiilor si decaderea obiceiurilor. Actiunea are loc prin 1920 intr-o China inca inundata de vechi traditii care sunt imorale si degradante pentru femei. Cel putin in acest caz, nu pot sa spun cum era in rest.
Un stapan bogat avea voie sa-si faca rost de cate sotii vroia, sau mai bine zic concubine. Numarul lor era limitat doar de proprietatea pe care o avea si/sau avere. Vedem un schimb, un virus ca intra in acest cadru oarecum sfant si plin de datini vechi atunci cand acest stapan a carui fata nu o vedem niciodata se insoara cu o a patra concubina. E o fata tanara, de 19 ani, care a facut sase luni de facultate, cu 6 mai multe decat oricare alta sotie a stapanului casei. Cu asta in calcul putem spune ca e o minte rationala, care are curajul sa judece pe cont propriu, sa analizeze si sa noteze fiecare gest sau comportament pe care il vede.
Ea e elementul care deranjeaza balanta. Vine cu putere tanara, cu ganduri egoiste si aroganta si se pune stapana pe casa. Dar mai mult, e ca si cum ar fi un concurs intre cele 4 sotii, care il primeste pe stapan in pat in fiecare noapte. Exista o gelozie constanta intre cele patru, o gelozie care se termina urat in dorinta de a ajunge in centrul atentiei. Aparent, de fiecare data cand lanterna rosie este ridicata, imediat vine si drama, teatrul si absurdul. Probabil cu mult in trecut astfel de relatii erau posibile din cauza nivelului scazut al civilizatiei...sau poate erau doar multumiti fiind niste obiecte fara putere prea mare.
Prietene este imposibil sa fie din cauza ca fiecare, mai putin una, care a trecut deja pragul varstei a treia, dorea sa fie stapana si singura sotie a stapanului. Pana la urma, obiectiv, sunt niste papusi gonflabile, vorbitoare, calde si extrem de scumpe. Filmul este insa excelent, povestea este dezvoltata frumos, in detaliu (atat la caracterizare cat si traditii si obiceiuri), regia este simpla si frumoasa, simetria cadrelor prinde frumosul decorurilor in intregime, e un film deosebit si complex despre natura umana.
9.1/10
Un stapan bogat avea voie sa-si faca rost de cate sotii vroia, sau mai bine zic concubine. Numarul lor era limitat doar de proprietatea pe care o avea si/sau avere. Vedem un schimb, un virus ca intra in acest cadru oarecum sfant si plin de datini vechi atunci cand acest stapan a carui fata nu o vedem niciodata se insoara cu o a patra concubina. E o fata tanara, de 19 ani, care a facut sase luni de facultate, cu 6 mai multe decat oricare alta sotie a stapanului casei. Cu asta in calcul putem spune ca e o minte rationala, care are curajul sa judece pe cont propriu, sa analizeze si sa noteze fiecare gest sau comportament pe care il vede.
Ea e elementul care deranjeaza balanta. Vine cu putere tanara, cu ganduri egoiste si aroganta si se pune stapana pe casa. Dar mai mult, e ca si cum ar fi un concurs intre cele 4 sotii, care il primeste pe stapan in pat in fiecare noapte. Exista o gelozie constanta intre cele patru, o gelozie care se termina urat in dorinta de a ajunge in centrul atentiei. Aparent, de fiecare data cand lanterna rosie este ridicata, imediat vine si drama, teatrul si absurdul. Probabil cu mult in trecut astfel de relatii erau posibile din cauza nivelului scazut al civilizatiei...sau poate erau doar multumiti fiind niste obiecte fara putere prea mare.
Prietene este imposibil sa fie din cauza ca fiecare, mai putin una, care a trecut deja pragul varstei a treia, dorea sa fie stapana si singura sotie a stapanului. Pana la urma, obiectiv, sunt niste papusi gonflabile, vorbitoare, calde si extrem de scumpe. Filmul este insa excelent, povestea este dezvoltata frumos, in detaliu (atat la caracterizare cat si traditii si obiceiuri), regia este simpla si frumoasa, simetria cadrelor prinde frumosul decorurilor in intregime, e un film deosebit si complex despre natura umana.
9.1/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu