Gone in 60 Seconds {1974}

Asta e un film de care am auzit de vreo doi ani...chiar daca trebuia sa aud in 2000 cand a aparut remake cu Angelina Jolie si Nic Cage. Ambele sunt la fel de tembele, ambele sunt filme de categoria B, faza e ca actingul e oricum mai bun in asta din 2000 si bani mai multi bagati in cel nou fata de cel vechi deci aspect vizual mai misto si efecte mai mari...

Originalul e facut in stil vechi, exact cum e descris in Death Proof-ul lui Tarantino. Masini rapide, asigurate, coliziune la greu, anti-moarte. Povestea e spusa schitat, fara accent pe ceva. Ei trebuie doar sa fure 48 de masini, nici nu stiu din ce motiv, si sa le lase fara seria de pe motor, seria de pe sasiu...si asa mai departe. Nu conteaza daca le gasesc lovite, nu conteaza ce patesc masinile dupa, unele au fost arse, altele distruse complet. Si ce rost a avut urmarirea din final care dupa mai bine de juma de ora de urmariri prin strazile orasului Carson din California, sa iti distrugi complet masina pe care vroiai sa o furi, sa scapi de ea si sa te urci in alta care convenabil se afla in locul in care ai lasat-o pe prima...

Faza e ca nu pot sa spun ca filmul e prea inteligent ca eu nu m-am prins...pur si simplu nu e. Filmul nu se concentreaza pe poveste ci pe masini si pe cursa din final in care s-au distrus 93 de masini. Urmaririle nu sunt filmate in vreun mod deosebit, iarasi, nu partea artistica iese in evidenta ci efectiv forta bruta a masinilor si pozitionarea plictisitoare a camerelor. Nu devina monotona treaba dar nici excesiv de palpitanta. Dar am vazut-o pe post de personaj principal pe Eleanor, una din masinile mele preferate. Un Mustang din '73 acesta...desi mai mult imi place cel din '65. Masini frumoase, muscle carurile americane...dar si cat consumau. Aveau motoare V8 de 6...7 litri. Erau imense...dar si cand scoteau sunete. Hemi...you gotta love them.

Asadar, distractie...acting prost, cum e de asteptat...masini rapide, coliziuni la greu, viteza maniacala...gratuitati.

6.8/10