Poetic si profund. Un subiect original care imbina la un anumit nivel ceva din Eternal Sunshine of the Spotless Mind cu ceva din Being John Malkovich. Desi imbina, ideea in sine a filmului e complet originala. Cel putin pentru mine...
Ce-ar fi daca ai putea sa te eliberezi de povara care este cateodata sufletul? Ce-ar fi daca ai putea sa il scoti si sa il depozitezi intr-un frigider? Acest subiect S.F. a fost dezbatut interesant, la nivel deloc superficial, cu o cantitate de detalii personale pentru actorul din rolul principal, Paul Giamatti, al carui personaj a fost chiar el insusi. Cu ceva probleme existentiale si chiar sufletesi...Paul afla ca exista o companie care scoate sufletul din tine cu un aparat cunoscut vizual, modificat putin pentru a arata mai S.F. Avantajele sunt ambigue si difera de la persoana la alta...Paul crede ca sufletul sau e o povara si il impedica a juca bine pe scena. Sufletul functioneaza pentru el ca un inhibitor pentru talentul sau actoricesc.
Afla in curand ca din suflet vine acest talent. Dar aceasta criza existentiala l-a facut sa faca aceasta greseala, fiind singurul actor care a facut asta. Restul stiind, sau simtind, ca din suflet vine talentul. Fiind un film oarecum poetic/romantic cu toti termenii legati de suflet si lipsa acestuia...imi permit sa cred ca exista, macar pentru o ora si 45 de minute ca exista asa ceva ca un suflet. Aici, sufletele sunt obiecte fizice extrase din noi, obiecte care difera de la om la om, in functie de cat de profund si experimentat e sufletul. Pentru Paul e ca o boaba de năut.
Ideea asta a fost insa lucrata cat mai mult, complicandu-se povestea. Sufletul sau a ajuns in Rusia si etc...asta e pentru spectatori. Ideea filmului dezbate lipsa sufletului in oameni, o explicatie pentru aceasta alegere, starea generala a acestora, caracteristicile lor. Cu toate acestea, filmul pare, cateodata, ca se taraie si spectatorul se pierde daca nu are o traducere pentru acest film mai ales ca sunt scene in care se vorbeste numai ruseste...asa cum am patit eu. Filmul insa e interesant si are un subiect foarte original. Paul Giamatti joaca excelent, ca intotdeauna, si ne arata din ce e facut un actor. Pe langa astea, filmul are si un aer rusesc cauzat de conflictul metaforic interior al personajului principal...care nu doreste sa-si vada trecutul sau sufletul.
Ce-ar fi daca ai putea sa te eliberezi de povara care este cateodata sufletul? Ce-ar fi daca ai putea sa il scoti si sa il depozitezi intr-un frigider? Acest subiect S.F. a fost dezbatut interesant, la nivel deloc superficial, cu o cantitate de detalii personale pentru actorul din rolul principal, Paul Giamatti, al carui personaj a fost chiar el insusi. Cu ceva probleme existentiale si chiar sufletesi...Paul afla ca exista o companie care scoate sufletul din tine cu un aparat cunoscut vizual, modificat putin pentru a arata mai S.F. Avantajele sunt ambigue si difera de la persoana la alta...Paul crede ca sufletul sau e o povara si il impedica a juca bine pe scena. Sufletul functioneaza pentru el ca un inhibitor pentru talentul sau actoricesc.
Afla in curand ca din suflet vine acest talent. Dar aceasta criza existentiala l-a facut sa faca aceasta greseala, fiind singurul actor care a facut asta. Restul stiind, sau simtind, ca din suflet vine talentul. Fiind un film oarecum poetic/romantic cu toti termenii legati de suflet si lipsa acestuia...imi permit sa cred ca exista, macar pentru o ora si 45 de minute ca exista asa ceva ca un suflet. Aici, sufletele sunt obiecte fizice extrase din noi, obiecte care difera de la om la om, in functie de cat de profund si experimentat e sufletul. Pentru Paul e ca o boaba de năut.
Ideea asta a fost insa lucrata cat mai mult, complicandu-se povestea. Sufletul sau a ajuns in Rusia si etc...asta e pentru spectatori. Ideea filmului dezbate lipsa sufletului in oameni, o explicatie pentru aceasta alegere, starea generala a acestora, caracteristicile lor. Cu toate acestea, filmul pare, cateodata, ca se taraie si spectatorul se pierde daca nu are o traducere pentru acest film mai ales ca sunt scene in care se vorbeste numai ruseste...asa cum am patit eu. Filmul insa e interesant si are un subiect foarte original. Paul Giamatti joaca excelent, ca intotdeauna, si ne arata din ce e facut un actor. Pe langa astea, filmul are si un aer rusesc cauzat de conflictul metaforic interior al personajului principal...care nu doreste sa-si vada trecutul sau sufletul.
8.3/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu